Asociația Consiliul Tinerilor Instituționalizați își exprimă îngrijorarea cu privire la modul nociv și dezechilibrat în care se desfășoară dezbaterea publică generată de cazul petrecut într-o comună din jud Timiș în care trei minori, unul în vârstă de 13 ani și doi în vârstă de 15 ani, sunt acuzați că ar fi provocat moartea violentă a unui alt minor de 15 ani, pe fondul unui conflict determinat de invidie. Tratarea acestui subiect în spațiul public, prin generalizări, presiune emoțională și apeluri la modificări legislative rapide, riscă să deturneze discuția de la cauzele reale ale delincvența juvenilă și de la soluțiile fundamentate pe date obiective și analiză de specialitate.
Înainte de formularea punctului nostru de vedere, considerăm necesar să precizăm că înțelegem reacția societății în fața unor asemenea tragedii. Moartea unui copil provoacă, în mod firesc, dorința de a identifica rapid un vinovat și de a aplica o sancțiune severă, ca formă de reparație simbolică.
Cu toate acestea, dreptul penal nu poate fi construit pe reacții emoționale sau pe nevoia de satisfacție imediată, ci pe principii juridice clare, coerente și stabile, menite să protejeze atât societatea, cât și statul de derapaje arbitrare.
Strategia arată fără echivoc că minorii care cresc în familii caracterizate prin infracționalitate, dependențe de substanțe, violență domestică sau abuz care a condus la instituirea unor măsuri de protecție reprezintă o categorie de persoane vulnerabile, cu un risc semnificativ crescut de comitere a faptelor penale. Ignorarea acestor realități și reducerea dezbaterii exclusiv la sancționarea penală a minorilor nu doar că este ineficientă, ci riscă să perpetueze exact mecanismele care generează violență și recidivă.
Ideea potrivit căreia modificarea legislației penale este necesară pentru a preveni comiterea unor fapte grave de către copiii sub 14 ani, pe motiv că aceștia ar fi conștienți de lipsa răspunderii penale, nu este susținută nici juridic, nici criminologic. Această teză reprezintă o proiecție emoțională, nu o analiză fundamentată pe date sau pe cunoașterea mecanismelor de dezvoltare psihică ale copilului.
În accepțiunea Consiliului coborârea vârstei răspunderii penale nu reprezintă o soluție reală, ci o reacție legislativă la eșecul prevenției. Ea nu repară acest eșec, ci îl transferă asupra copiilor.